Do che per ani ne foven nia unic a una n cont dl daunì dla Cësa di Ladins, ie tl’ultima senteda de Chemun unida data pro da duc i cunselieres prejënc la delibra de mascima per amplië y derturé la Cësa di Ladins, sënta storica dla cultura ladina.
Na nfrastrutura che sibe tl daunì n forum per duc. Na paladina per l sustëni dla Cultura Ladina, ulache la Union di Ladins giape na sënta dertureda, dënia de si tradizion. N post ulache la Lia dl Teater posse inò avëi na lerch per purté dant si teatri. Y nia per ultim: n luech ulache l museum posse lascé viver la memoria storica de nosta valeda, fajan nrescides y mostres de cualità.
Do plu tratatives iesen stac boni de abiné na ulentà de partneriat danter Chemun y la Union di Ladins. N à analisà te deplù sentedes, metudes a jì da na grupa de lëur cun a cë l prof. Sidoroff, ciunes che muessa vester la cundizions acioche la man publica posse nvestì tla Cësa di Ladins.
Do dialogs defin positives y costrutives, purtei inant danter aministrazion de Chemun, Union di Ladins, Museum y Lia dl Teater, iesen stac boni de se senté ntëur a na mëisa y de mëter ju n documënt ulache vënie reprejentedes la ulenteies de duc.
N mumënt storich per n proiet che va finalmënter inant, do ani che ne se muova nia!
Y chësc, de gra al bon tlima de dialogh y ala ulentà dl Cunsëi de Chemun.
-
- N valgun reprejentanc dla grupa de lëur
